Se afișează postările cu eticheta Filozofie de dragoste. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Filozofie de dragoste. Afișați toate postările

duminică, 3 ianuarie 2010

Filozofie de iarna [IV]


Stratul de fulgi ce se asezase pe jos stralucea la lumina lunii. Frigul imi strapungea prin haine si imi dadea un sentiment de nesiguranta. Ochii ei caprui erau atintiti asupra unui cuplu de indragostiti care se sarutau langa fantana inghetata:
-Noi de ce nu mai suntem asa?
Am ramas mut pe moment, chiar nu stiam ce sa ii raspund. Nu si-a miscat privirea nici o secunda. Am observat o urma de lacrima pe obrazul ei. I-am indreptat fata spre ochii mei si i-am sters lacrima:
-Putem fi si noi asa.
-Nu cred... mi-a spus ea. Nu ne mai intelegem la fel de bine si cred ca ar trebui sa ne despartim.
-Doar nu vorbesti serios.
Spre surprinderea mea a raspuns da.
-Eu te iubesc! i-am spus eu crezand ca asta vroia sa auda.
-Cred ca asta e ultima seara impreuna.
Gandurile mele au inceput sa o ia razna. Nu stiam ce sa fac. Ea era prima mea iubire. Nu stiam ca avea de gand sa ma paraseasca, asa ca am intrebat-o:
-Ai gasit pe altcineva nu-i asa?
-Nu, problema e ca nu mai suntem cum am fost odata, simt ca ne-a slabit legatura.
Deja gandeam disperat.
-Tu esti prima mea iubire, chiar nu vreau sa pleci.
-Nu mai incerca sa repari nimic acum.
S-a ridicat de pe banca. Am luat-o de mana. Am vrut sa o sarut pentru ultima oara, dar ea s-a indepartat. M-a sarutat amar pe obraz si a plecat. Am privit-o printre fulgii intunecati pana cand a disparut in zare...

Filozofie de toamna [III]

Eram nelinistit. Nu vroiam sa gresesc ceva. Ea venise la mine acasa sa ne uitam la un film. Stateam la mine in camera pe canapea, dar nici macar filmul nu m-a putut relaxa. In ultimele luni a parut distanta. Fara sa vreau am intrebat-o:
-De ce esti asa distanta in ultimul timp?
-Dar stau chiar langa tine.
-Stii la ce ma refer.
-Chiar nu am vrut sa fiu.
-Ok hai sa schimbam subiectul, am zis eu.
-Vreau sa te intreb ceva. Ce film iti place cel mai mult?
-Nu stiu cum se numeste dar l-am vazut odata pe HBO. Cel mai mult mi-a placut la el scena cand doi indragostiti s-au sarutat in ploaie. As fi vrut sa iti arat.
In acel moment picaturi s-au lovit de geamul camerei mele. M-am uitat la ea si i-am zis:
-Hai sa mergem afara.
Pana am coborat scarile ploaia deja devenise serioasa. Afara frunzele ingalbenite si fara viata risipite pe trotuar pareau sa dispara. Un miros dulce de ploaie mi-a invadat narile. Am stat pret de un minut in ploaie. Apoi am apropiat-o de mine. Am sarutat-o chiar acolo in mijlocul strazii si i-am simtit pielea umeda. S-a uitat la mine:
-Inteleg de ce iti placea scena aia asa de mult.

Filozofie de vara [II]


Briza aromata ce venea dinspre parc ii flutura parul misterios. Ma chemase dintr-un motiv necunoscut. A inceput sa vorbeasca. Cuvintele ei radiau in aer:
-Gaseste-mi alt cuvant pentru "frumos" .
M-am gandit o clipa:
-Hmm..."superb"
- Zi cum ai spune la... " iubire".
-Cred ca i-as spune " dragoste".
-Dar la "viata" cum i-ai spune?
-Aici chiar nu stiu...
-Ma placi? m-a intrebat ea.
-Nu.
A plecat trista crezand ca nu o iubesc. Am alergat dupa ea:
-Stiu raspunsul la intrebarile tale, i-am zis.
-Cum? m-a intrebt ea.
-M-ai intrebat daca te plac si ti-am spus nu, mi-ai cerut un alt cuvant pentru viata si iti spun acum, acel cuvant esti tu. Eu nu te plac, pentru ca nu imi place viata ci o iubesc.
S-a aruncat nebuneste in bratele mele. Se inserase. Luna isi facuse aparitia. Am sarutat-o dulce pentru prima oara sub clar de luna.

Filozofie de primavara [I]


Un tremur rece se simtea in aer. Ma-m dus cu niste prieteni la o cafea. Cand m-am intalnit cu ei, unul dintre prietenii mei cei mai buni mi-a zis:
-Vreau sa iti fac cunostinta, aceasta e verisoara mea.
-Salut, eu sunt Andy, i-am zis eu rusinos.
Am stat vreo ora si am tot vorbit cu ea si cu prietenii mei. Am observat ca ea ma privea pe furis cand eram mai absorbit de discutie.La sfarsit ei au zis:
-Hai sa mergem si noi acasa ca se face cam tarziu.
-Ok eu o iau pe Republicii.
-Vin si eu, a zis ea.
-Ok hai sa mergem.
Am ras si am vorbit tot timpul. In sfarsit am ajuns in fata casei ei. Era o casa draguta, cred ca era vopsita galben dar nu mi-am putut da seama pentru ca era noapte. S-a uitat la mine si a zis:
-Mersi ca m-ai condus acasa, m-am simtit chiar bine.
M-am aplecat sa o sarut si nu s-a impotrivit. Ne-am lasat dusi de valul de placere timp de un minut. Dupa aceea s-a indreptat spre casa si mi-a spus:
-Noapte buna.