luni, 18 octombrie 2010

[Luna plina] [Jurnalul unui varcolac]


Stateam in fata usii si asteptam sa vina cineva sa-mi deschida. Purtam shoesii mei albastri de la Globe, blugi negri de la TNT, un tricou albastru de la Es si o camasa de la Protest. Bineinteles prietena mea cea mai buna Kryss mi-a zis ca imi sta bine imbracat asa. Ma gandeam cum de am convins-o pe bunica mea sa ma lase sa vin la petrecerea asta. Dupa 5 minute de sunat si de stat in fata usii cineva mi-a deschis pana la urma. Multi erau deja beti altii incercau sa bea cat mai mult(eu nu sunt genul care sa bea). M-am uitat in jur si am cautat undeva unde sa ma asez. Am vazut un sezlong afara si m-am dus direct catre el. Am stat un pic acolo uitandu-ma la haosul din casa. Am auzit usa deschizandu-se in spatele meu. S-a asezat usor langa mine. Cu coada ochiului am vazut-o. Ea, singura pe care o consideram mai normala. Pana acum nu credeam ca vrea sa vorbeasca cu mine, dar ceva a schimbat-o in seara asta:
-Salut! a zis ea.
-Salut! i-am raspuns eu.
-Nu ai vrea sa dansam? m-a intrebat rusinoasa.
-Ba da.
Ne-am indreptat catre casa. A inceput [Untitled] de la Simple Plan. Am inceput sa dansam si sa ne lasam dusi de val. Intr-un final mi-am dat seama ca am inceput sa ne sarutam. Ardea in mine o dorinta sa tina mai mult dansul ala. Eu credeam ca nu place, dar m-am inselat. Dupa dans mi-a zis sa mergem afara. In briza noptii mi-am amintit ca azi era luna plina. M-am uitat repede la ceas. Mai erau doar cateva secunde de luna plina. Ochii mei au inceput sa straluceasca. Ea s-a speriat uitandu-se la mine:
-Nu te speria, e ceva firesc, te rog nu pleca!
A fugit cat a putut de repede. Eu am luat-o spre padure ca sa pot continua acolo transformarea. Eram usor trist si in acelasi timp imi era frica ca ea sa nu cumva sa zica la toti ce sunt eu de fapt. Am inteles acum de ce imi interzic ai mei petrecerile astea. M-am intors acasa ca varcolac. I-am zis bunicii tot ce s-a intamplat si ea s-a suparat pe mine. Logic, le-a zis si parintilor mei ce s-a intamplat. A doua zi m-am dus la scoala. M-am intalnit cu ea pe hol, dar nici macar nu mi-a aruncat vreo privire. Dupa zile intregi petrecute fara un cuvant de la ea, a venit din nou ziua lunii pline. Am stat pana mai tarziu la scoala ca sa termin un proiect. Am incercat sa termin cat de repede am putut ca sa ajung acasa inainte de transformare. Bineinteles ca nu am terminat la timp si am iesit din scoala prea tarziu, luna plina deja incepuse sa apara. M-am indreptat catre padure. Am asteptat momentul acela in care ajung lup. Ea m-a urmat si s-a uitat la mine printre brazii inalti ai padurii. Am intrebat-o de ce a venit:
-Pai vroiam sa vad ce esti de fapt.
-Sunt un varcolac, i-am raspuns eu.
-Nu imi mai e frica de tine.
-Cum sa nu iti fie frica? Imi stralucesc ochii si apoi devin un lup. Cum sa nu te sperii de asa ceva ?
-Chiar cred ca e misto ca te poti transforma.
-Vorbesti serios?
-Da, sper ca ma poti ierta, nu am spus nimanui.
-Ok, te iert.
Am inceput sa ma transform. Am devenit un lup. Ea s-a uitat la mine usor socata. A stat cu mine toata noaptea in padure pana cand am fost din nou om. A doua zi ne-am trezit in padure. S-a uitat la mine lung. Am sarutat-o in ceata padurii.

2 comentarii:

Samy Skkate spunea...

Vreau si eu sa devin varcolac de cand eram copil vroiam sa fiu asa ceva si chiar vreau cu adevarat

Samy Skkate spunea...

Eu am totusi 16 ani si vreau acest lucru te ro transformama si pe mine ma cheam pe facebook curelariu sami si sa ne intalnim cand e luna plina ca sa ma transformi

Trimiteți un comentariu